PAISE  NGRATU
 
          (quista puesia la cumposi ieu stessu 
          versu brile-masçiu de l'annu 1952)
    Mmaruti e scunfurtati versu sira
    se nd'iànu passeggiandu tra lle nule
    lu Duca nèsciu e Capitanu Bracca,
    tra iδδi raggiunandu e criticandu
    lu core te li Caδδinari ngrati.
    - «Tutta la vita spisi pe ll'unore
    te la nazione e puru te Caδδinu;
    pruvài te lu Burbone le priggioni
    e la catina allu pete purtài».
    - «Ièu quantu a Signurìa nu àggiu suffertu,
    ma nnu picca te gròlia la lassài
    allu paise nèsciu tantu ngratu;
    lassài nnu libru ntieru te puesèi,
    te lu cervieδδu miu fruttu e fatìa.
    Li furestieri lèggenu li iersi
    ma li paisani se nd'ànu scerrati».
    - «Eppuru me cretìa ca l'Italiani
    amanti suntu te li monumenti».
    - «È veru quistu, e tutti li paisi
    unòranu l'illustri citatini;
    Caδδinu sulu a nnui nu penza mai».
    - «Però, Peppinu, e su' tantu cuntentu,
    àggiu saputu ca lu Farmacista
    te crita à fattu a nnui doi beδδi busti
    e bole cu lli fonde cu llu brunzu».
    - «Ma cu lli ntisa a nnu postu unuratu
    nci ole te lu Cunsìgliu Cumunale
    nnu iutu certamente te quattrini».
    - «Però la Giunta te nna rìcchia e' surda,
    te la secunda nu nci sente pròpriu!
    Nci criti tie ca l'Amministrazione
    face lu stanziamientu necessàriu?».
    - «Cce mme ddummandi, Duca? moi me uffendu!
    Se ite te la facce ca su' fessa?».