Home Page Inizio della pubblicazione
Suntu... fatti nesci
Capitolo precedente: Capitolo 23 Capitolo successivo:
Nna manimmersa … poi se spugghiàu te preticeδδu E cce aìa utu ffare?

… poi se spugghiàu te preticeδδu

A ccasa, allu sçiardinu de lu Campubassu, aìa rrimastu sulu lu Ntunùcciu, lu fìgghiu semenerista, ca stìa an vacanza.

Sirsa, lu patrunu Totu, già a prima arba te unita allu cumenanzieri sou, lu Pici Cipolla de Lezzanieδδu, ìa partutu fore alle Campureδδe; màmmasa, la maestra Pippi, ìa sçiuta alla fràbbeca de li Pagghiara; sorsa la Filumena stìa comu tescìpula te sarta a ddu mèscia Rafela te lu zu Ndrea.

Putìanu èssere nu cchiùi de le tèice e menža de la matina e lu Ntunùcciu, nnu picca ca sçia straccu e nnu picca ca ìa ncaδδisçiatu, se sta' ddefrescàa ssettatu alla fenèscia ca uardàa mmera alla strata de Lecce.

E cce buliti? Li soi essianu te casa alla fatia e a llu Ntunucciu tuccaa cu ddacqua le statoteche e poi cu tira l'acqua de la cistarna e cu nde inchia ntorna lu pelune; a llu striu tuccaa puru cu prepara le canigghie alle aδδine e cu fazza la pruista te brucàcchia pe lli cunigghi. Nzomma, doppu puru ci stutiàa te papiceδδu, lu Ntunùcciu (ca li furestieri chiamàanu chiùi a ncurtu Ucciu) tuccàa cu dèsçia nna manu alli riesçi de casa, quandu nu stìa allu semenàriu.

Uardandu te la fenèscia, s'ia cutute prima la Cungetta Senzaminne e cummàresa la Cicìglia ca, alla mpete e squasate, sçìanu ccugghiendu zippitieδδi pe llu fuecu; poi aìa istu passare prima lu Ronzu te papa Rafeli, cu lla carrozza china de gente ca turnàa de Lecce; nnu picca dopu idde passare doi trainieri, l'Ucciu Cunùcchia e lu Lesandru Rizzella, ca sçìanu carrisçiandu pezzotti e uccetti te le tagghiate de lu Pignu. Doppu nn'àutru picchi, a nna utata d'ècchiu, idde enire te mienžu a lle chiesure la Petruzza Pilirussa, la fìgghia te lu Linardantoni de Mmassarìa Noa.

E benìa a passu spiertu pròpiu a δδai, allu Campubassu; ma, nvece cu fazza lu giru te lu atu, δδa ntrepetazza se ausàu la gunneδδa fena a llu sçenùcchiu, scancàu lu paritieδδu te petre spurrate e rriàu cùcchia cùcchia dirimpettu a llu Ntunùcciu, ca, fradditantu, cu lla ìsçia mègghiu, s'ìa nfacciatu te la fenèscia.

La Petruzza era a biru nna beδδa stria: àuta e nutrita a carni - benetica! - capiδδi lenghi su lle spaδδe, facce culurita comu nna mila ngranata; e l'uecchi te rùmmula, poi, quandu te uardàanu, sia ci te menàanu stellettate.

- Papa Ucciu - se mise a schersare la pertechina - àggiu enuta ci me pueti cunfessare…

- Cu tuttu piacere - respuse sèriu sèriu lu papiceδδu - Trasi ca tie me cunti le peccate toi e ieu prima te ssegnu la penetènzia e poi te dau la ssurvežione.

E li do' carusieδδi ddevertiti scuppiàra a rrìtere te veru custu.

- Lassamu li schersi. La Filumena nc'ete?

- No, stae a Caδδinu alla mèscia.

- E màmmata a ddu stae?

- Alla fràbbeca, ca sta' fàcenu li rivolgimenti alle balle te tabbaccu.

- E a cce ura tòrnanu?

- Sempre doppu le quattru de marìsçiu.

Iδδa se nfurdecàu le màneche pe llu càutu e se spuntàu nna furmeδδa te lu scavàgliu te piettu.

- Pe mènžatìa te sulu te prepari?

- Osçe me rrànciu cu nn'eu sçattarisçiatu, nnu mienžu purecàsciu untu te melassa e do' nuci pe subbratàula.

- A, comu te tratti buenu!

- Ci rrumani cu mmie, faurisci.

Mentre descurrìanu cussine comu doi amici, lu Ntunùcciu tenementìa la Petruzza, ca se mmuìa de quai e de δδai, se utàa e sse giràa de nati, de fiancu e de retu, e lu uagnone uardàa fissu fissu δδe doi cosiceδδe tunde comu cerase, ca ni tremulàanu a mpiettu a δδa beδδazza de stria sutta alla camisola te magnosa lèggia e trasparente.

E δδa birbante freculusa se nde ccurgìu ca 'papa Ucciu' la fissàa cu ll'ecchi lùciti, e cchiù' mmutu se cutuliàa comu nna puδδitra. Parìa pròpiu ca ni facìa e ni decìa: «Cìcciu, toccame!»

- Petruzza, percene si' benuta? Te servìa nienti, percisà?

- Veramente, aìa enuta pe do' culummare tutte mele, de quiδδe ci me dese la Filumena tumìneca passata. Ma sia, nu face nienti. Màmmata nu nc'ete… e sia!

- Nci stau ièu, no? Ièu nu bastu?

La Petruzza aìa passata già la entina (era cinque anni cchiù' rande de l'Ucciu); s'ìa fatta nna carusa sçioculana e llecra, ca ni piacìa cu stèsçia cchiuttostu cu lli màsculi, e se decìa (ma lu Ntunùcciu nu nde sapìa nienti) ca ìa fatte ccerte sperènzie cu cusçìnusa lu Ninu te la Lesandra.

- Sì, ca basti! - disse pronta iδδa cu nnu ccertu tonu - Ci nci stai tie, nci stau puru ièu. Sçiamu, ccugghimu prima le culummare.

Sperta comu era, nferràu lu cestinu te inchi ca stìa susu alla cretenza, zzeccàu pe mmanu lu carusieδδu e lu teràu fena a sutta all'àrveru de fica.

Comu nna fuìna se rrampecàu su lla rapa, poi salìu cchiù' bàuta ncora… nnu pete su nna stanga e l'àutru pete su lla stanga te coste.

- Mìntite te sutta, Ucciu; tieni žatu lu cestinu; statte attentu cu nnu te faci scappare sta fica.

Lu semenarista, scurnusu scurnusu, se mise pròpiu sutta alle stanghe a ddu stìa tisa scancata la Petruzza; sulliàu lu cestinu, uardàu all'ària… e la facce ni ddentàu nn'ampa de fuecu e lu core ni zzumpàu a ncanna. Era la prima fiata ci lu striu etìa - pe dìcere - «Roma Stoma e la Basilicata»!

Cce carusa sperta!

La Petruzza, cu lla facce russa comu nnu peperussu e cu ll'anche rrussecate, cunforma a nna mita cu ll'ale, passàa de nna stanga all'àutra e lu Ucciceδδu se spustàa te paru a iδδa, sutta a iδδa rittu rittu, cu llu cestinu žatu e l'ècchiu fissu a δδai, attentu cu nnu sse fazza scappare - mai sia! - la culummara ca l'amica ni musciàa de l'àutu.

A nnu ccertu puntu, lu semenarista, ca sta' scuppiàa pe llu càutu, puggiàu lu cestinu a nterra, mise te parte ogne scrùpulu e ogne scuernu - (e cce spunda e spunda, tantažione!) - e nfelàu la manu ntra lla pàuta spundata te la tòneca e cu lle tìsçete se mise a cercare…

Se nde ccorse δδa maligna te la Petruzza e de botta a nnu zumpu se nde menàu de subbra all'àrveru e se mbrazzàu δδu carusieδδu curciulu curciulu e se lu tinne strittu allu piettu.

Beδδi mei, sutàanu sutta alli rasçi fièrseti te lu sule e nfannisçiàanu pe llu quatore te l'amore.

Camenandu stritti de unita, cu llu core ca ni battìa forte, fencattantu ci iδδa ni spuntàa tutti li tùtici buttuni te la tòneca, se nde trasèra a llu cupiertu e, cu tròanu nnu picca de refreggèriu e de reggettu, se stìsera su nnu muntune te pàgghia, allu moδδe, allu rreparu de lu sampuertu.



*         *         *


A i? me ntosta?


Lu Rusàriu Fimmeneδδa ae allu furnu te lu Pippi Spennatu e dice:

- Pippi, damme quattru piezzi de pane.

- Mèsciu Rusàriu, quattru piezzi? Iti ca poi te ntosta!

- Ddaveru, me ntosta,… me ntosta? Allora dàmmende uettu piezzi!




Home Page Inizio della pubblicazione
Suntu... fatti nesci
Capitolo precedente: Capitolo 23 Capitolo successivo:
Nna manimmersa … poi se spugghiàu te preticeδδu E cce aìa utu ffare?