Home Page Inizio della pubblicazione
Suntu... fatti nesci
Capitolo precedente: Capitolo 4 Capitolo successivo:
Lu quatru te la Matonna Doi meràculi te la Matonna Morte apparente

Doi meraculi te la Matonna

di Maria Teresa Tronci

L'annu de nostru Signore 1776, lu giurnu te la festa rande, la Cappella te la Madonna te lu Monte stìa china china de gente e l'arciprete sta' decìa missa cantata.

Tuttu te paru ccerte mante nìure te nule cuprèra lu celu, l'ària ntramazzàu, de punente se žau nnu zunfione e se mise a dderlampare e a trunare comu sia ci s'ìanu scatenati li diàuli te lu nfiernu.

Pròpriu de lu bucu te la corda te la campaneδδa se sçiu nfelàu nnu fùrmine, ca sçattarisçiàu scuppiandu pròpriu susu all'artare maggiore; la chiesiceδδa rebbumbàu e se enchìu tutta quanta te fiezzu de sçatu e de nzurfu; lu saggerdote perse li siensi e catìu stisu; li feteli presienti cu lle rìcchie nzurdute sçuppàra a nterra bianchi comu quacina.

Rande foi la paura, ma, meràculu de la Matonna nòscia te lu Monte, tutti se ntesàra e se truàra sani e sarvi e senza nuδδu dannu. Rimase furmenatu e ccisu sulamente nnu caniceδδu, ca scusi scusi ìa trasutu e stia cuatu sutta a lli estiri te la patruna.

Lu Marchese de Caδδinu, don Giacintu, a rrecordu te stu meràculu, fice dipìngere nnu quatru rande rande, ca ncora stae mpisu ntra lla Chiesiceδδa te lu Campusantu, a mmanu ritta trasendu e uardandu l'artare. Alli pieti de lu dipintu, a punta de pennieδδu nna scritta ntica spieca a llìngua italiana:

«In questo quadro, fatto per ordine di S. Ecc. D. Giacinto Castromediano de Lymburg Duca di Morciano e Marchese di Caballino, e per divozione della Universita di detta Terra, si rappresenta il gran miracolo della Madre di Dio Protettrice, sotto lo specioso titolo della Vergine del Monte, avvenuto agli 26 di luglio dell'anno 1776, quando essendosi scagliato un'orrendo fulmine dentro questa Cappella piena di popolo che ascoltava… Santo… Sacr… … con impeto terribile… e col Sacerdote tutti… Ella da Sovrana… e della Terra liberò tutti… » (mute palore nu se lèggenu cchiùi percé la tinta te lu scrittu s'à craulata e se nd'à catuta).

Tiempu doppu, sempre a Caδδinu, lu fattore te lu signuru marchese don Gaitanu Castrumetianu aìa persi allu sçecu te la žacchinetta tutti quanti li turnisi e ìa rrimastu spasulatu e - come se dice - cu llu teretu a nfriscu. Aìa passate ttre nuttate cu ll'ecchi stampagnati e cu llu core ntussecatu te la ràggia.

La matina te la festa te la Matonna ntise passare la prucessione: a nnanti le verginelle estute te biancu e cu llu velu a ncapu, poi li fratelli cu llu càmesu biancu e la muzzetta celeste, nanti nanti lu fratellu cchiùi mastignu e forte purtàa lu stendardu àutu nna quindicina te razze; te retu alla stàtua enìanu li bandisti e li deoti, ca ccumpagnàanu la Matonna alla Cappella te lu monte.

Lu fattore, fore te mente e cu llu core desperatu, nferràu la dobbotte, se nfacciàu te lu atu te la villa, ca dìa su lla strata te Lecce, pigghiàu la mera, ngrillàu la statua benetitta e sparàu; benumale, lu corpu nu partìu però, ma la canna te la sçuppetta se aprìu a rosa e la cartùccia ni scuppiàu a mmanu a llu fattore scumenecatu!

Puru de stu fattu nc'ete nnu ricordu intra alla Cappella te lu Campusantu, a ddu se ite lu fattore cu lla dobbotte a mmanu e cu lle manu žanguenate. La scritta scrustata e menža scancellata a llìngua latina dice: «… Mariae Virginis sub titulo Montis… ob devotionem… et memoriam miraculi accepit - A. D. 1782».




Home Page Inizio della pubblicazione
Suntu... fatti nesci
Capitolo precedente: Capitolo 4 Capitolo successivo:
Lu quatru te la Matonna Doi meràculi te la Matonna Morte apparente