Home Page Inizio della pubblicazione
Cose te pacci - Cunti culacchi canti
Sezione precedente:
Capitolo successivo:
Avvertenze sulla grafia e sulla pronunzia Presentazione San Pietru purfetiusu


Presentazione

Stu libbrettu tra cunti e culacchi cuntene nna cinquantina te stòrie; ccerte, speciarmente a pprincìpiu e an fine, se presèntanu isulate, tutte l'àutre se anu girandu turnu turnu alla famìglia te lu 'Tore Babbu' (nnu nunnu ci nun à mmai esestutu), tantu ca nd'à benutu fore quasi nnu rumanzu.

Li cunti veri e propri l'àggiu cumposti e mbelluti ièu, quarchetunu me l'àggiu ddirittura mmentatu, e ll'àggiu scritti cussìne comu li àggiu sçiuti cuntandu alli uagnunceδδi e puru, quarche ffiata, alli amici (cchiùi cu ssàcciu cce nde penzàanu e cce nde decìanu); li culacchi l'àggiu ntisi cuntare de àutri, a mmodi diversi, e ièu l'àggiu ngarbulisçiati alla mègghiu, a mmanera cu ppòzzanu piacìre, cu ffàzzanu rìtere cinca li legge, cu nni pàssanu ammenu pe nn'uretta li cazzincapu.

Ognettantu, cquài e δδai, nci àggiu nfelatu nnu cantu (pe ddire la verità quarchetunu nci l'àggiu feccatu quasi a nforsa); sti canti nu ll'àggiu cumposti ièu (ièu nu ssuntu pueta!), me li rrecordu de quandu era striu e lli cantàa a ppara uce te paru alle caruseδδe ci nfelàanu tabbaccu; l'àutri l'àggiu sçiuti ccugghiendu de li nannàsçeni - ene a ddìcere - de li nunni, màsculi e fìmmene, mutu cchiù' rrandi e becchi te mie: iδδi me rrecetàanu le puesèi palora pe ppalora e ièu le screìa iersu dopu iersu.

Tra lli amici e ccanuscenti, ci m'ànu iutatu te cchiùi, la cuscènzia me tice cu mmentùu nùnnama la Cherubbina Bardassare, lu nunnu Sarvatore Culaggiòrgiu, lu nunnu Marianu De Duminicis, lu zu Totu De Giorgi, recumeterna alle ànime loru, e lla cummare Margarita Bassu, ncora ia, nna cristiana ècchia, ci se rrecorda e ttene a mmente prechere, canzuni, filastròccule, sturnelli e pruerbi, mparati a ttanti anni te vita (lu Signore cu nni nde dae autrettanti!).

Nzomma te lu tuttu nd'à bessutu stu libbru, ca crìsçiu ca ntaressa sia quiδδi ci pàrlanu lu dialettu leccese e sia quiδδi ci òlenu cu sse rèndenu cuntu de comu se parla alla leccese manera; e pensu ncora ca sti scritti pòtenu ntaressare puru cinca ete curiusetusu te li tiempi passati e bole ssàccia comu la pensàanu e comu se cumpurtàanu li ntanati nesci leccesi.

Suntu cunti, culacchi e canti, rrobba de genti diverse, canusciuti a parècchie parti, forsi puru all'àure nazioni, e piàcenu o nu piàcenu a ssecundu de comu ènenu rrecetati; e nui leccesi, ntantu, - senza nni uantamu - nu nni sùpera nisciunu pe lu motu comu li sapimu cuntare, e lu dialettu nèsciu veramente ete la mègghiu lìngua cu lli cunti.






Nc'era nna fiata
nna mùscia nchiata
ca s'ìa binchiata
te semulata...
Uè' tte la cuntu nn'àütra fiata?



Home Page Inizio della pubblicazione
Cose te pacci - Cunti culacchi canti
Sezione precedente:
Capitolo successivo:
Avvertenze sulla grafia e sulla pronunzia Presentazione San Pietru purfetiusu