Home Page Inizio della pubblicazione
Il dialetto leccese
Capitolo precedente: Capitolo quindicesimo Capitolo successivo:
Serenate Matenate Burleschi


Matenate

La prima matenata ci te fazzu
te la fazzu a lla porta de la via;
àusa la capu te lu matarazzu
ca do' palore dìcere te ulìa.
Ca si' china te rose ièu la sàcciu,
fena a cquannanti la ndore nde rrìa.
Decendu "Rosa, Rosa" nu mme sàziu,
ca ièu te rose nde tegnu nnu mazzu;
le tegnu siggillate ntra stu core
ca Rosa tie te chiami e Primu Amore!

E m'ànu dittu ca te chiami Rosa,
Rosa, Rusina te ògghiu chiamare.
L'àcqua cu cci te llai ogne matina
te preu, Rusetta mia, nu lla menare;
ca ddu la mini nci nasce nna spina,
nna rosa e nnu rusieδδu pe ndurare;
poi passa lu spežiale e nde la scima,
metecina nde face pe sanare.

«Te mandu lu bondì, rosa gentile;
spècchiu te lu miu core, comu stai?
Moi dimme ci l'ài autu a despiacire
ca sta' ddurmìi e ièu te descetài».
«O amore, amore miu, l'ibbi a piacire,
stia spugghiecata e poi me mmugghiecài;
e cquandu ntisi lu cantu civile
lu core nn'àutra fiata te dunài!»




Home Page Inizio della pubblicazione
Il dialetto leccese
Capitolo precedente: Capitolo quindicesimo Capitolo successivo:
Serenate Matenate Burleschi