Home Page Inizio della pubblicazione
Il dialetto leccese
Capitolo precedente: Capitolo sedicesimo Capitolo successivo:
Matenate Burleschi Canti di morte


Burleschi

Quandu murìu mugghièrema
nu nd'ibbi tantu dulore,
mo' ci m'à muertu lu ciùcciu
chiangu cu tuttu lu core:
"Ciùcciu beδδu de stu core,
senza tie nu se po' stare;
ciùcciu beδδu de stu core.
mai te pozzu cchiùi scurdare!"

Cu lle sçaffe nna sçaffunisçiata,
cu lli cazzotti nna cazzuttata
e cu lli càuci nna caucisçiata;
cu sti cutugni nna cutugnata,
cu ste pire fazzu nna pirata,
cu sti cachi, nduìna, cce fazzu?

Cu quattru liettri se scrie lu core,
cu quattru liettri se scrie lu culu;
a mmienžu te lu piettu nc'è llu core,
a mmienžu lle nàteche nc'è llu culu;
amare nu se po' senza lu core,
cacare nu se po' senza lu culu;
quandu te criti ca te tegnu a core,
te tegnu a lle capicche de lu culu!

M'àggiu fare nna cappa de fenucchi
e de fenucchi lu cappùcciu fare;
me l'àggiu fare fena a lli sçenucchi
e de fenucchi l'àggiu futerare;
ca moi me nd'iàu ddu nàscenu li mucchi,
sempre fenucchi ògghiu semmenare
e tanti nd'àggiu ccògghiere a mannucchi
quarchedunu cu pozzu nfenucchiare!

Caru cumpare miu, ulìa tte nvitu:
nduci lu pane ca fattu nu l'àggiu,
nduci lu mieru ca lu miu e' citu,
nduci lu casu ci uèi lu cumpanàggiu,
nduci la carne ca mintu lu spitu:
tie la cucini e ièu me ssettu e mmàngiu.

Quandu nascìi ièu lu spenturatu,
de l'ura parse la spentura mia:
stese tre giurni quagghiatu lu mare,
lu sule stia de fore e nu parìa;
me purtara a lla chèsia a battisçiare,
la mammana me morse pe lla via;
se pèrsera le chiài te le campane
e puru quiδδe te la sacrestia.
Dimme, dimme de mie cce nd'àggiu fare?
Turchiceδδu rrumasi, mmara a mmia!

Nnu sire ìa dèice anni c'ìa muertu
e l'àuru giurnu fice testamientu:
a nnu fìgghiu lassàu l'ària de l'ertu,
a ll'àutru centu tùmeni de ientu;
a llu piccinnu ni parse nnu tuertu,
sçiu a llu sire e nde fice lamientu;
e lu sire (lagnandu ne sse àsçia)
ni lassàu centu mìgghie e cchiùi de strata;
e la mugghière, fencattantu ie,
patruna te uardare unu ci scrie!

«Iutu, iutu!» - retàanu li riδδi
quandu mìsera fuecu a lli scrasçiali;
sçìanu decendu nu ssu' stati iδδi,
ca nd'ìanu uta parte li zenzali.

Marìtuma se chiama 'cerniientu'
e ièu me chiamu la 'scansafatìa';
nui simu uniti de nnu sentimientu:
fatìa nu nci nde trase a casa mia.
Ci ni cerca, sparimu a nnu mumentu:
fatìa pe nui, oddiu, …largu nde sia!

Lu manimuzzu petre sçia ccugghiendu
e a mpiettu a nn'omu nutu le mentia;
lu mmutu patarnosci sçia decendu,
lu surdu sçia te retu e lu sentia;
lu mùsciu casu ècchiu sçia endendu,
lu surgìcchiu le δδànzie ni tenia;
e lu zeppu: «Scappamu tutti quanti!«
e lu scubbatu: «No, me fazzu nnanti!"

Crepàu lu ciùcciu, creppe e crepìu,
crepàu te notte e nu se cunfessàu;
ièu crìsçiu ca a llu nfiernu se nde sçiu
pe lli superchi càuci ci menàu.
Ulìa ffazzu nna lettre a ngèniu miu
cu nni la mandu a llu Mammaramàu:
cu mme dèsçia lu ciùcciu ci crepìu
o la pàgghia ci quistu se mangiàu.

Č mmègghiu tte ba' nzuri a Leeranu
ca pe dota te danu Cupertinu,
te danu centu tùmeni te ranu,
miδδi tucati e nnu tueccu te linu.
Danu la zita e sulu nnu fustiànu
ci cerchi tte ba' nzuri δδai a Caδδinu,
a Merine, a lla Càia o a Pisignanu:
mancu nna strazza ca àgghia nnu carrinu!




Home Page Inizio della pubblicazione
Il dialetto leccese
Capitolo precedente: Capitolo sedicesimo Capitolo successivo:
Matenate Burleschi Canti di morte